Un alt inconvenient al utilizarii zaharinei este posibilitatea declansarii unor reactii adverse datorate intolerantei unor clase de compusi numite sulfonamide. Reactiile includ dureri de cap, dificultati de respiratie, eruptii cutanate si diaree. Nutritionistii sunt de parere ca utilizarea zaharinei ar trebui limitata in cazul sugarilor, copiilor si femeilor insarcinate.
Sucraloza:
Este cel mai nou indulcitor lipsit de calorii de pe piata. Nu este un produs natural, desi are o structura asemanatoare zaharului, dar are o putere de indulcire de 600 de ori mai mare ca a sucrozei. Nu are calorii si nu este absorbit in totalitate. Actualmente este un indulcitor destinat uzului general, atat ca indulcitor de masa cat si in industria alimentara. Doza recomandata este de 5mg pe kilogram corp pe zi.
Simptomele asociate consumului de sucraloza sunt gastrointestinale (balonare, diaree, grata), eruptii cutanate, tuse, dureri toracice, rinita, anxietate, tulburari afective, depresie. Din pacate nu exista suficiente studii pe termen lung desfasurate pe oameni pentru a avea o imagine clara asupra efectelor consumului de sucraloza.
Acesulfam K:
A fost aprobat in 1988 si de atunci este folosit ca indulcitor in produse alimentare si bauturi. Este de 200 de ori mai dulce decat zaharul obisnuit si este des folosit ca un stabilizator al gustului dulce in multe produse.
Acest indulcitor contine o substanta cunoscuta cu potential carcinogen. Expunerea pe termen lung la aceasta substanta produce dureri de cap, depresie, greata, tulburari de vedere, afectiuni hepatice, renale si cancer. Din acest motiv exista o mare opozitie fata de acest indulcitor. Teste suplimentare sunt necesare pentru a dovedi efectele potential nocive ale acestui indulcitor.
De ce ajung femeile din România la psiholog. ”Trăim într-o cultură în care femeia e învățată să pună nevoile celorlalți înainte”
Metroul bucureștean scurtează drumul spre prevenția cancerelor asociate infecției cu HPV
“Love Fair”, târgul caritabil care schimbă soarta animalelor fără stăpân
Țările din Europa în care se fac cele mai multe transplanturi de celule stem. Pe ce loc e România?