Ora 6.30 dimineata. Ma trezesc si nu-mi dau seama ce se intampla.Bunica mea imi spune ca au cantat cocosii si trebuie sa ma trezesc, doar nu o sa dorm mai mult de atat. Buimaca ma ridic din pat si nu-mi dau seama pe unde sunt. “ Hai sa facem de mancare, ca ai spus ca vrei sa faci poze sa le duci la Bucuresti”

Ora 6.30 dimineata. Ma trezesc si nu-mi dau seama ce se intampla. Bunica mea imi spune ca au cantat cocosii si trebuie sa ma trezesc, doar nu o sa dorm mai mult de atat. Buimaca ma ridic din pat si nu-mi dau seama pe unde sunt. “ Hai sa facem de mancare, ca ai spus ca vrei sa faci poze sa le duci la Bucuresti”

Asa a inceput scurta mea vizita de la mamaie (recunosc ca-mi place mult mai mult sa-i spun asa, bunica este deja un termen mult prea dur pentru ea) unde am facut nici mai mult nici mai putin de 60 de poze cu mancare .

Cu o seara inainte am ajuns pe intuneric, extrem de entuziasmata de faptul ca voi putea sa public pe Delly niste retete exact ca la mamaia. Incerc sa-i explic dar nu intelege cu exactitate de vreau sa fac, am “bagat-o in ceata” cand i-am explicat de internet, o revista online... asa ca i-am explicat in mare: “ Mamaie si alte gospodine vor invata astfel sa gateasca exact cum o faci tu”. In tinerete a facut un timp de mancare copiilor la gradinita si crede-ma ca stie ce face. Din pacate desi a lucrat acum se descurca foarte greu, am ramas socata cand mi-a spus ca are o pensie de doua milioane de lei vechi...nu-mi pot imagina cum te mai poti descurca in ziua de azi doar cu atati bani. Tot din pacate nu decid eu care este pensia pentru fiecare, in fine sa revenim la gatit si sa nu ne intristam.

Am mers la bucatarie si ne-am apucat de treaba. Nu inainte de a manca o bucatica de anafura luata de la Biserica si a bea o cana de lapte cu adevarat proaspat.

Prima reteta despre care mi-a vorbit este cea pentru scovergi. De mica am mancat acest gen de desert. Nu stiu nici daca este corect sa-l numesc desert pentru ca ca se pot servi fie cu branza, dulceata, usturoi sau zahar. De cand aveam 3 ani tot mananc si crede-ma ca sunt geniale!

A fost destul de amuzant pentru ca am tot incercat sa aflu niste cantitati clare, dar ea imi tot spunea ca se pune “din ochi”. Ar trebui inventata o noua unitate de masura; nu iti face griji pentru ca pana la urma tot am reusit sa-mi explice si in plus de asta, pozele spun tot!


Vizionare placuta

Aboneaza-te la Garbo sau conecteaza-te prin Facebook pentru a primi periodic articole similare.
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului Preparate de la bunica.