Știi mema aceea de pe Internet care zice – profund neadevărat, dăă! – că „nicio mare poveste nu a început vreodată cu o salată”? Cele de mai jos sunt menite să susțină contrariul – pentru că cea mai importantă poveste din viața ta, cea a propriei sănătăți, ar trebui să înceapă și să cuprindă o salată. Măcar una – și măcar o dată pe zi.

Comunicat de presa

Minerale, vitamine, fibre și stare de bine

Frunzele proaspete ale plantelor pe care le numim, generic, salate (rucola, spănăcel, verzele, romaine, frisee, iceberg, radicchio, fetică etc.) au, ca mai toate vegetalele, diverse cantități de minerale și vitamine – și toate au fibre, esențiale pentru o bună digestie. Însă nu toate plantele sunt „egale” între ele la aceste capitole, iar din acest puncte de vedere, salatele sunt privilegiate – iată câteva exemple:

  • Ne interesează să avem în dietă alimente cu conținut mare de fibre, dar calorii puține. Ei bine, salatele de funze au cel mai bun raport între aportul de fibre și cel de calorii. Adică multe fibre și calorii puține.
  • Organismul cere (dar rareori primește) aproximativ 400 de grame de vegetale în fiecare zi. Iar salatele sunt perfecte pentru a satisface această nevoie într-un mod gustos. Alimentele de origine vegetală sunt esențiale, dat fiind că ele asigură enzimele de care corpul are nevoie pentru a-și lua nutrienții din mâncarea pe care o consumi. Printre cei mai întâlniți nutrienți din salate se numără vitaminele A, C sau K și mineralele precum calciul, fierul, alfa-carotenul sau beta-carotenul. Toate ajută la funcții de bază ale organismului, de la întărirea imunității și a oaselor, până la prevenirea unor boli cronice.
  • O salată ca fetica (valerianella) e mai bogată în vitamina C chiar decât lămâia, raportat la numărul de calorii. Rucola e bogată în vitamina K, iar spănăcelul (spanac baby) e considerat deja un super-aliment, prin abundența de nutrienți sănătoși pe care le furnizează: vitamina K, beta-caroten (pro-vitamina A), mangan, folat, magneziu, fier etc. Iar acestea sunt doar „vedetele” frunzelor proaspete de salată din mixurile pe care le găsiți, gala spălate și ambalate, în vitrina frigorifică cu produse ultrafresh de la supermarket.

Controlul apetitului și slăbire

Prin efectul de volum, caloriile puține și prin îmbunătățirea sănătății digestive, salatele ajută în programele de slăbire, fiind un predictor foarte important pentru succesul acestora. Adică cei care mănâncă salate au șanse mult mai mari să slăbească. Volumul salatelor poate fi mărit și prin includerea altor legume cu densitate calorică foarte scăzută - cum ar fi castraveții, de exemplu.

Potrivite în orice moment al zilei

Răspunsul scurt la întrebarea „când e cel mai indicat să mănânc o salată?”: oricând!

Dimineața e momentul cel mai bun să avem o sursă de proteine. Asta ajută la controlul apetitului, util la cine vrea să slăbească și se trezește mâncând seara în exces, cu pofte de dulciuri, în special. Sursele cele mai bune de proteine dimineața sunt carnea, peștele, ouăle, urda (sau proteina din zer), brânza de capră. Avem și surse de proteine vegetale: leguminoasele (fasole, mazăre, linte, năut). Nucile și semințele au și ele proteine.Pentru toate acestea ne trebuie un "suport" – iar legumele și salatele, de la roșii și ardei la spanac, rucola și familia cicorilor (endivia, radicchio).

Prânzul (masa de la mijlocul zilei) este un moment excelent pentru salată. Pentru o digestie optimă poți alege între două variante: dacă vrei să slăbești mănânci întâi carnea (are nevoie de acid pentru a se digera optim), apoi salata (aportul de fibre) și la final garnitura de carbohidrați. Altfel, după un antrenament sau într-un regim de creștere în greutate poți să mănânci salata la final. Sau să le amesteci pe toate - prânzul poate fi și doar o salată mare, în care să pui, alărturi de frunzele proaspete, tot ce ai nevoie: sursă de proteine (aici se pretează mult mai bine sursele vegetale), sursă de carbohidrați (poate fi porumb) și grăsimi sănătoase (avocado, ulei de măsline, nuci/semințe).

Fibrele mâncate seara – adică la cină - susțin flora intestinală benefică și tranzitul intestinal normal. Sunt mai potrivite salatele din familia "lăptucilor" (iceberg, lollo, romaine), care conțin fitonutrienți cu efect calmant și sedativ. Combinate cu surse de magneziu (semințe de cânepă, semințe de in, nuci caju, semințe de dovleac) ajută somnul odihnitor.

Cum adică „n-au gust” ?

Cel mai răspândit reproș adus frunzelor proaspete de salată este, de fapt, cea mai mare calitate a lor. Faptul că nu au un gust dominant le face companionul ideal – și, de departe, cel mai sănătos – pentru aproape orice vrei să mănânci. De la toate tipurile de carne și grăsimi la paste, supe, tocane, budinci, brânzeturi, fructe – toate pot fi consumate alături de frunze de salată! Nu garantăm încă pentru torturi și alte dulciuri dar cine știe ce mai inventează dorința de nou a spiritului uman…


Vizionare placuta

ABONARE NEWSLETTER

Bucură-te de cele mai frumoase articole Garbo și pe email!

Setari Cookie-uri