Istoria mancarurilor in Spatiu

In urma cu mai mult de 40 de ani, astronautul John Glenn a devenit primul american care a calatorit in jurul Pamantului. Misiunea acestuia a durat aproape 5 ore, si inainte de a ateriza in Oceanul Atlantic, nava spatiala Mercury, in care se afla, a inconjurat de 3 ori Planeta Albastra. Printre numeroasele sarcini pe care le-a avut de indeplinit a fost si primul experiment american de a manca in lipsa greutatii Pamantului. Calatoria acestuia a fost prea scurta pentru a face din hranire o necesitate, dar zboruri viitoare care aveau sa tina zile, poate chiar saptamani, aveau sa foloseasca sistemele de alimente introduse datorita misiunii sale. Pentru John Glenn, mancatul in spatiu a fost o experienta simpla, dar nu foarte "gustoasa". Inaintea zborului, expertii erau ingrijorati ca in acele conditii (de lipsa a gravitatii) va fi greu sa se inghita mancarea, si exista riscul de a ramane in gat. Glenn insa le-a linistit temerile, intrucat odata ce mancarea a ajuns in cavitatea bucala, inghititul nu a mai reprezentat o problema. Alti astronauti care il acompaniau pe Glenn, in racheta Mercury, au fost obligati sa "indure" consumul de cuburi de marimea unei inghitituri, mancare uscata inghetata si semi-lichide pastrate in tuburi din aluminiu, de forma celor de pasta de dinti. Au gasit mancarea ca fiind deloc apetisanta, au avut probeleme cu "rehidratarea" mancarii inghetata si uscata, si nu le-a placut sa stranga tuburile. De asemenea, trebuiau sa acorde o atentie deosebita modului de pastrare a "alimentelor". NASA

---

---