Istoria...
Vita de vie a fost pentru prima data sadita, dupa potop, de catre Noe.
In timp s-a raspndit in mai multe locatii ale lumii:
La Roma, zeul vinului era Bahus, numit si Libero. In timpul Imperiului Roman vinul era destul de raspandit. Romanii au dus mai departe aceasta traditie spre popoarele cucerite. Preferau vinul pastrat timp de 10 - 20 de ani. Trecerea timpului ii oferea un gust desavarsit. Sarbatorile bahice au luat amploare si au fost dezvoltate prin consum excesiv de bautura si mancare, ritualuri religioase.
Totusi un istoric roman scria ca: “vinul nu era baut nici de femeia libera, nici de cea sclava, nici de romanii nobili pana la atingerea varstei de 35 de ani”.
Traditia pastrarii vinului in butoaie de lemn vine de pe vremea galilor.
In Grecia protectorul vinului era zeul Dionysos. A calatorit prin multe tari pentru a invata oamenii sa faca vin. Dionysos facea minuni pentru a-s arata puterile de zeu, de exemplu, cand a fost rapit de pirati si-a aratat puterile cand funiile se dezlegau singure, prin crapaturile vasului curgea nectar si acesta a fost acoperit de o planta care a si inflorit. Intreg vasul era “imbracat” intr-o vita de vie.
In Egipt zeul vinului a fost Sai. Acesta “a aparut” in urma neintelegerilor deoarece nu se putea lua o hotarare cine sa fie zeul vitei de vie. Acest zeu nu era precum Dionysos si nu era adeptul petrecerilor galagioase caracterizate prin excese. A fost din ce in ce mai apreciat si a devenit zeul bogatiei si al belsugului.
Egiptenii si-au dat seama ca sucul de struguri se strica mai repede si ca fermentat se pastreaza mult mai bine. De asemena, problemele cu apa impura i-au determinat sa consume cat mai mult vin, mai ales cand au observat ca nu se imbolnaveau.
Vinul este sanatos, de aceasta calitate curativa se stie dintotdeauna, stimuleaza digestia si in cantitati reduse scade riscul unui atac de cord.
In Europa, britanicii au fost cei iubitori de vin. Erau renumiti pentru vinul alcoolizat.
Pentru Romania, industria vinului a fost marcata de patru momente: legaturile cu Germania si Austria in perioada interbelica, legatura cu Franta, comunismul si liberalizarea economica dupa revolutie.
Ce își doresc gravidele din România pentru copiii lor. Psiholog: Resimt o responsabilitate imensă de a-și ști copilul în siguranță pe viitor
Irina, eleva de 10 ce vine zilnic la școală de la 15 kilometri distanță, își dorește ca într-o zi să fie studentă la Teatru
Inima Copiilor strânge 10.000 de promisiuni pentru extinderea secției de Cardiochirurgie de la Marie Curie
Arhetipurile în mentalul colectiv românesc. Alegerile și fricile românilor